1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 (1 Vote)

“Orasul (non)sexist - Inventar al discriminarilor urbane sensibil la gen” reprezinta o cercetare de pionierat in Romania, care a avut ca obiect de studiu discriminarea urbana de gen din Bucuresti. Puteti consulta si/sau descarca cercetarea de pe site, din sectiunea ghid.

Parte integranta a proiectului Discriminari urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen (www.discriminari-urbane.ro/), inventarul reprezinta rezultatul unui demers de cercetare realizat de catre Societatea de Analize Feministe AnA in parteneriat cu Asociatia Front. Volumul, coordonat de Laura Grünberg si Diana Elena Neaga, reuneste studii in care este analizata din diverse perspective dimensiunea de gen a Bucurestiului: autoarele investigheaza numele strazilor, tipul de statui, publicitatea stradala, libertatea de miscare si de exprimare in spatial public de care se pot bucura femeile in Capitala, etc.

In curand, cercetarea va aparea si in format tiparit si va fi distribuita gratuit, cu ocazia diferitelor evenimente ale proiectului.

Cum identificam discriminarea urbana de gen?

Va provocam sa va puneti cateva intrebari: Este Bucurestiul - capitala Romaniei un oras european, atent la problemele de incluziune, diversitate, egalitate? Este pentru femei orasul la nivel macro – de politici urbane, la nivel messo – de planificare locala sau la nivel micro – de practici cotidiene un spatiu sigur si prietenos? Este orasul planificat si construit (si) dupa calapodul nevoilor femeilor in diversitatea lor de varste, etnii, clase sociale, educatie, stare de sanatate?

Este Bucurestiul un oras sexist, homofob, transfob, rasist? Care sunt zonele de frica mentala pentru femeile din Bucuresti? Este un loc sigur pentru femeile tinere sau cele mai in varsta? Este un oras in care a merge cu caruciorul in parc este o placere sau o corvoada pentru parinti? Care femei sunt reprezentate si care nu in spatiul urban? De ce, in Bucuresti, atat de putine strazi sau bulevarde poarta nume de femei? Se regasesc asa cum merita femeile in memoria colectiva a acestui oras? De ce printre atatea statui si monumente nu exista in Bucuresti (in Romania) un monument dedicat victimelor politicilor pronataliste?

Volumul “Orasul (non)sexist - Un inventar al discriminarilor urbane sensibil la gen” informeaza si provoca autoritatile, cetatenii si reprezentantii mass-mediei astfel ca impreuna sa construim un BUCURESTI mai prietenos cu TOTI locuitorii sai!

*Echipa de cercetare a fost formata din: Laura Grünberg si Diana Neaga (coordonatoare), Andreea Gheba, Corina Bragaru, Adina Manta, Tudorina Mihai, Ana-Maria Niculescu Mizil, Monica Pavel, Ana-Maria Popa, Bogdan Stefan, Alexandra Voicu, Ilona Voicu, si Ruxandra Yilmaz.

CATEVA CONCLUZII ALE STUDIULUI

“Orasul (non)sexist - Inventar al discriminarilor urbane din Bucuresti, sensibil la gen”

  • Femeile sunt reprezentate in arta urbana in mult mai putine roluri (majoritatea relationale) comparativ cu barbatii (detalii in ghid).

    Femeile sunt de exemplu: cantareata de muzica populara, educatoare si scriitoare, fiica domnitorului Constantin Brancoveanu, mama indurerata de pierderea fiicei sale, sotialui Charles Pherekyde, iubita soldatului… Iar barbatii apar in roluri de: poet, jurnalist, compozitor, interpret de muzica religioasa, scriitor, domnitor, prozator, dramaturg, filozof, istoric, publicist, profesor, gazetar, avocat, pianist, om politic, intemeietorulstatului national roman, general, prim-ministru, medic, imparat, infanterist, istoriograf, lider politic, matematician, muzician, pedagog, naturalist, sculptor, revolutionar, erou national, tenor.

  • Din 102 statui inventariate: 87 reprezinta barbati si doar 15 reprezinta femei.
  • Doar 2 bulevarde din Bucuresti poarta nume de femei (Regina Maria si Regina Elisabeta), dar 39 poarta nume de personalitati masculine; in schimb... 14 intrari (fundaturi) sau alei poarta nume de personalitati feminine.
  • Obiectificarea si sexualizarea o intalnim la tot pasul in Bucuresti! De exemplu: Obiectificare si sexualizare la... cofetarie

    Vitrina cu tort in forma de sani

  • Piata Romana este unul din spatiile pline de simbolistica de gen! De exemplu, absenta femeilor in ceea ce priveste toponimia citadina, monumentele si placile comemorative dintr-o zona centrala a capitalei confirma tendinta de neglijare istorica (Mihailescu, 2006) a exemplaritatii feminine. De ce AlexandruLahovary si nu Alexandrina Cantacuzino sau Calypso Botez, activiste care au militat pentru drepturile si responsabilitatile femeilor? (vezi detalii in ghid, pag. 85-86)

LINKURI DE URAMARIT:

www.discriminari-urbane.ro

www.facebook.com/DiscriminariUrbane

„Discriminari urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen” este un proiect finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in Romania.

Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org

Urmareste desfasurarea proiectului "Discriminari urbane. Proiect de cetatenie activa sensibil la gen" si pe paginile special dedicate proiectului, de pe site-urile www.anasaf.ro si www.feminism-romania.ro.

Pentru mai multe informatii urmariti site-ul: www.discriminari-urbane.ro

Persoana de contact: Iulia Sima – experta promovare si diseminare informatii in cadrul proiectului

Tel. 0724 646 355;

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Continutul acestui website nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009-2014. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor website-ului;