rating_star

Stiati ca doar 1% din totalul strazilor din Bucuresti poarta numele unei personalitati feminine? Stiati ca nicio statie de metrou din Bucuresti nu poarta nume de femeie? Stiati ca, in pofida acestei diluari semnificative a recunoasterii contributiei femeilor la istoria acestui oras, exista numeroase nume de femei care au scris momente importante in aceasta istorie? Am decis ca, in semn simbolic al recunoasterii acestor momente, sa cerem autoritatilor locale, printr-o petitie, redenumirea unei strazi sau a unui alt loc public din Bucuresti (parc, cladire etc.) cu numele unei personalitati feminine importante. Pentru a alege un nume care sa faca obiectul acestei petitii, va propunem o lista cu 24 de personalitati feminine ale caror vieti si realizari au fost, intr-un fel sau altul, legate de capitala.

Alegeti una dinte ele, in functie de ceea ce stiti deja despre ea sau in functie de scurta descriere pe care v-o oferim si votati-o! Metoda de vot este simpla: in functie de preferintele dumneavoastra, puteti acorda stele fiecareia dintre personalitatile de pe lista sau doar uneia/unora dintre ele (minimum o jumatate de stea, daca dati un singur click si maximum 5 stele, daca le umpleti pe toate 5). Nu puteti vota decat o singura data o personalitate, indiferent de numarul de personalitati sau de numarul de stele pe care vreti sa le acordati. Puteti vota pana la sfarsitul lunii martie, atunci cand personalitatea feminina care va face obiectul petitiei va fi aleasa în functie de numarul de voturi si numarul de stele primite de la dumneavoastra.

Personalitatea feminina care va intruni cele mai multe dintre voturile dumneavoastra va aparea in petitia pe care o veti putea, apoi, semna on-line, pe acest site si care va fi trimisa catre autoritatile publice locale in luna mai 2015.

Va multumim ca ati decis sa faceti parte din aceasta forma de exprimare civica on-line si va promitem sa va tinem la curent cu toti pasii demersului nostru!

Update: Votarea a luat sfarsit si multumim tuturor acelora care s-au implicat civic si au votat! Numarul din fata personalitatii semnifica pozitia pe care aceasta a ocupat-o in urma procesului de votare. Cella Serghi a primit cele mai multe voturi si va constitui subiectul petitiei noastre. Ne dorim ca o statie de metrou sau un bulevard din Bucuresti sa poarte numele acestei personalitati feminine.

Lista personalitati feminine:

Clody Bertola – celebra actrita a teatrului si filmului romanesc, cu origini italiene, franceze si germane s-a nascut pe 12 august 1913, in Bucuresti. A absolvit cursurile Conservatorului de Arta Dramatica in 1936 si a avut o exceptionala cariera teatrala la Teatrul Bulandra, scena care a consacrat-o si unde a obtinut cele mai mari succese.
(1) Cella Serghi – nascuta in 1907 la Constanta, dar refugiata in timpul Primului Razboi Mondial impreuna cu familia la Bucuresti, a fost scriitoare, publicista si traducatoare romana, una dintre cele mai importante prozatoare romane ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Panza de paianjen, cea mai cunoscuta dintre lucrarile sale, de altfel. A mai scris: Cartea Mironei, Iubiri Paralele, Fetele lui Barota, Pe firul de paianjen al memoriei (volum autobiografic), Aceasta dulce povara, tineretea.
Hortensia Papadat-Bengescu – nascuta in 1876, in comuna Ivesti (judetul Galati), caatorita la doar 20 de ani cu magistratul Nicolae Papadat, isi va urma sotul transferat dintr-un oras in altul si se va ocupa de cresterea celor 4 copii, astfel incat debutul ei literar este unul destul de tarziu: in 1912, publica articole in limba franceza, in pres culturala, in 1913, publica la Revista Viata Romaneasca, pentru ca in 1919 sa-si faca debutul editorial cu volumul Ape adanci. In 1933 se stabileste la Bucuresti. Cele mai cunoscute romane ale sale raman cele din ciclul familiei Halippa (Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini). A murit la Bucuresti, la 5 martie 1955, la 79 de ani, interzisa ca autoare de catre regimul comunist si uitata de critici si colegi.
(2) Ana Aslan – nascuta in Braila, dar crescuta, scolita si recunoscuta in Bucuresti ca doctorita romanca de marca, specialista in gerontologie. Impreuna cu colaboratoarea ei, farmacista Elena Polovrageanu, inventeaza si breveteaza produsul geriatric Aslavital – care va redefini domeniul geriatriei si ii va aduce un premiu international si medalia Leon Bernard (1952).
Marina Stirbey – obtine brevetul de pilot in 1935, pentru ca, in 1936, sa ocupe locul I la primul concurs aerian organizat in Romania. A paticipat, de asemenea, la un mare raid aerian in nordul Europei, singura a bordul avionului, pe ruta Bucuresti – Stockholm, devenind astfel prima romanca ce a survolat in conditii de ceata deasa Marea Baltica. In 1938, participa, in calitate de membra a comitetului de conducere al Crucii Rose Romane, alaturi de Mariana Dragescu, Nadia Russo, Virginia Dutescu si Irina Burnaia, la manevrele militare regale ce au loc la Galati. Dupa ce zboara pe un avion de transport, echipat sanitar, are idea crearii unei escadrille sanitare militare, incadrata in exclusivitate cu personal navigant feminin. Memoriul inaintat de ea este aprobat de Subsecretariatul de Stat al Aerului din Romania si, la 25 iunie 1940, ia fiinta Escadrila Alba (numita astfel de ziaristul si scriitorul italian Curzio Malaparte), care a avut ca prime titulare pe aviatoarele Mariana Dragescu, Nadia Russo si Virginia Thomas.
Nadia Russo – este una dintre pionierele aviatiei romanesti. Rusoaica refugiata de revolutia bolsevica, maritata cu un mosier basarabean, isi ia brevetul de pilot la varsta de 35 de ani si incepe o cariera remarcabila de pilot sportiv. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial a activat ca pilot in Escadrila Alba. Dupa razboi a fost inchisa si deportata in Baragan.
Alice Voinescu – scriitoare, eseista, cadru didactic universitar si critic de teatru, dar si prima femeie care a devenit doctor in filosofie la Sorbona, in 1913. Ii datoram, de asemenea, infiintarea Catedrei de estetica si istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti.
Nina Cassian – s-a nascut intr-o familie de origine evreiasca (tatal, I. Cassian-Matasaru, era un traducator cunoscut); avea apoi sa se mute pe rand cu familia la Brasov, unde Nina Cassian intra la Liceul Principesa Ileana, si la Bucuresti, unde urmeaza cursurile Institutului Pompilian. Frecventeaza cercuri intelectuale de stanga si intra la varsta de 16 ani in organizatia Tineretului Comunist, aflata atunci in ilegalitate, visand sa mantui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc. Debuteaza editorial in 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. In urma unui atac ideologic lansat in ziarul Scanteia la adresa ei, incepe sa scrie treptat si poezie proletcultista. Dupa un ocol de aproximativ opt ani, cum singura avea sa marturiseasca, plin de avanturi naive si compromisuri, incepand din 1956 se intoarce la poezia autentica. Incepe sa scrie in paralel si literatura pentru copii, atrasa de posibilitatile estetice ale evadarii in fantezie si candoare, precum si doua volume de "proza subiectiva", la persoana intai. Realizeaza traduceri remarcabile. In ultimii 30 de ani ai vietii, poeta Nina Cassian a trait la New York, iar proiectul major al varstei si vietii sale a fost scrierea memoriilor, proiect ale carui prime doua volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important in tara si de numeroase cronici.
Romica Puceanu – solista de muzica lautareasca, de etnie roma, nascuta in 1927, in Bucuresti. In perioada 1945 – 1964, se face cunoscuta cantand in majoritatea carciumilor din zonele Floresca si Herastrau. In 1963, inregistreaza primele piese la Electrecord, debutand discografic cu doua dicuri de patefon, piesele fiind ulterior reedidate pe un disc mic de vinil (EPC). In 1964, inregistreza primul album cu traful fratilor Gore in Studioul Tomis al Casei de discuri Electrecord. Incepand cu 1970, incepe sa plece in turnee in strainatate, relevante pentru cariera ei fiind cele din Israel si Statele Unite ale Americii. Apreciata pentru timbrul unic al vocii si pentru temele cantecelor sale (iubire, viata, timp), a fost considerata solista de referinta a cantecelor de pahar, ca forma urbana a cantecelor lautaresti.
Iolanda Eminescu – jurista romana, specialista in dreptul proprietatii intelectuale. Dupa absolvirea facultatii, a lucrat ca avocat stagiar la Baroul Ilfov (1943-1945), apoi, prin decretul regal din 17 februarie 1945, la propunerea consiliului profesoral al Facultatii de Drept, a fost numita judecator, alaturi de Sanda Rosetti si Steliana Popescu. Ele au fost primele femei judecator din magistratura romana. A activat ca judecator pana in 1949, cand si-a dat demisia.
Henrietta Delavrancea-Gibory – nascuta in 1894, la Bucuresti (este fiica scriitorului Barbu Stefanescu-Delavrancea), a fost una dintre primele femei architect, care a proiectat numeroase constructii de interes public din capitala: Institutul de Igiena si Sanatate, Institutul de Oncologie, Spitalul Fundeni, Spitalul Filantropia, Cinema Capitol si Halele Obor.
(5) Sofia Nadejde – nascuta in 1856 la Botosani, publicista, prozatoare si exponenta a miscarii feministe si a miscarii de stanga. A debutat publicistic in Femeia Romana (Bucuresti), cu o pledoarie penru emanciparea femeii si a continuat sa publice in Contempornul, la Iasi. S-a facut remrcata prin polemica cu Titu Maiorescu, asupra capacitatilor intelectuale ale femeilor: Maiorescu sustinea ca femeile au capacitati intelectuale mai reduse decat barbatii intrucat creierul femeii este mai mic decat cel al barbatului, de unde si nevoia de a fi sub tutela acestui. Sofia Nadejde a dovedit falsitate acestei teze, aducand in sprijin dovezi ale studiilor stiintifice ale vremii.
Elena Vacarescu – scriitoare franceza de origine romana, care a fost premiata de Academia Franceza pentru volumul de debut (Chants d’Aurore - 1886) si a devenit membra a Academiei Romane abia in 1925.
Henriette Yvonne Stahl – scriitoare si traducatoare romana. S-a nascut in 1900 in Franta, dar familia ei se stabileste un an mai tarziu in Romania, iar scriitoare primeste cetatenie romana. Debuteaza in literatura cu poeme in proza publicate in revista Flacara, in 1931, iar debutul ca prozatoare si-l face cu romanul Voica, aparut in paginile revistei Viata Romaneasca. Alte romane ale sale: Steaua Robilor, Intre zi si Noapte, Fratele meu, omul, Nu ma calca pe umbra, Drum de foc.
Irina Petrescu – nascuta in Bucuresti, la 19 iunie 1941, a fost actrita de teatru, radio, televiziune, voce si film. A debutat in cinematografie in 1959, in filmul Valurile Dunarii. A jucat, de asemenea, in Strainul, Dincolo de pod, Prin cenusa imperiului si, in ultimii ani, in Domnisoara Cristina si Misiunea directorului de resurse umane.
Jeni Acterian – pe numele ei Eugenia Maria Acterian, a fost o personalitate marcanta a epocii interbelice bucurestene. S-a facut cunoscuta in lumea teatrului ca regizoare la Teatrul Odeon, la Teatrul Municipal si la Teatrul Tineretului din Bucuresti, dar mai ales – in urma publicarii jurnalului sau (Jurnalul unei fete greu de multumit) – datorita prieteniei sale cu Emil Cioran, Petre Tutea, Constantin Noica, Eugen Ionescu si Mircea Eliade, precum si datorita marturiilor sale inedite despre tineretea acestor reprezentanti ai culturii noastre.
Martha Bibescu – cunoscuta ca scriitoare (i s-au publicat aproximativ 40 de carti, dintre care cele mai cunoscute sunt: Les Huit Paradis, La bal cu Marcel Proust, Jurnal politic), s-a ingrijit de bunul mers al unui spital din capitala in timpul ocupatiei germane (1917-1918) furnizand in acelasi timp informatii regelui si guvernului roman – care se aflau la Iasi. Odata ce-si manifestase astfel patriotismul, a simtit nevoia si sa protesteze impotriva cursului politicii romanesti de dupa 1945 prin exilul sau in Franta (unde a fost numita in 1963 consilier al presedintelui francez Charles de Gaulle in problema romaneasca).
Monica Lovinescu – nascuta in Bucuresti, in casa scriitorului Eugen Lovinescu, a reprezentat pilonul de baza al disidentei romanesti in spatiul francofon, ajutand scriitorii disidenti romani aflati in exil sa publice si sa faca realitatea din Romania comunista cunoscuta in toata lumea.
Maria Virginia Andreescu Haret – nascuta in Bucuresti la sfarsitul secolului XIX, a fost prima femeie arhitect din lume, dar si prima femeie care a atins gradul de Arhitect Inspector General in Romania – dupa ce i-au fost executate 40 de proiecte.
Eugenia Reuss-Ianculescu – reprezentanta a miscarii feministe din Romania, infiinteaza, in 1911, Organizatia Emanciparea Femeii (care, in 1913, isi va schimba numele in Drepturile Femeii), iar in revista cu acelasi nume a asociatiei se sustin revendicari feministe: modificarea prevederilor Codului Civil referitoare la conditia juridica a femeilor, drepturi egale pentru mame in raport cu tatii, plata egala pentru munca egala, accesul femeilor la profesii liberae (avocat, nota etc.), evaluarea si recunoasterea muncii domestice.
Cecilia Cutescu-Storck – pictorita cu o puternica influenta in viata culturala din perioada interbelica. Interesata in special de artele decorative si pictura murala monumentala, devine, in 1916, profesoara la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, fiind prima femeie profesor la o universitate de arta de stat din Europa. Creeaza numeroase picturi murale in cladiri publice din Bucuresti, una dintre cele mai importante fiind marea fresca Istoria Negotului Romanesc, realizata in 1933, in aula Academiei de Studii Economice. Continua sa expuna in tara (la Tinerimea artistica, in saloanele oficiale si la expozitii de stat) si peste hotare, iar in anii 1924 si 1928 reprezinta Romania la Bienala de la Venetia. In 1937 este aleasa presedinta a Sindicatului de Arte Frumoase.
(4) Calypso Botez – nascuta in 1880, la Bacau, licentiata in Istorie si Filosofie la Universitatea din Iasi, a predat filosofia la Liceul Carmen Sylva din Bucuresti, fiind si membra in Comisia de Inspectori a scolilor de stat. In anul 1917 a infiintat, impreuna cu mai multe luptatoare pentru drepturile femeilor, Asociatia pentru Emanciparea Civila si Politica a Femeilor Romane, iar din 1921, Consiliul National al Femeilor Romane, a carei presedinta a devenit. In lucrarile sale pledeaza pentru dreptul la vot pentru femei, cresterea rolului lor economic, emancipare intelectuala si politica, facilitarea divortului si suprimarea regimului dotal: Problema drepturilor femeii romane (1919), Problema feminismului. O sistematizare a elementelor lui (1920), Drepturile femeii in viitorul Cod Civil (1924), Rapport sur la situation juridique de la femme (1932).
(3) Sarmiza Bilcescu – nascuta in 1867 in Bucuresti, a fost prima femeie din lume care si-a luat doctoratul in drept la Sorbona, in 1890, cu o teza intitulata Conditia juridica a mamei. A fost, de asemenea, prima femeie avocat din Europa.

Continutul acestui website nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009-2014. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor website-ului;